Mihai Adrian Hotca, avocat - blog personal

29 MARTIE 2004, ZIUA CÂND ROMÂNIA A DEVENIT MEMBRĂ

A TRATATULUI ATLANTICULUI DE NORD

România a aderat la Tratatul Atlanticului de Nord[1] prin Legea nr. 22/2004[2] și a devenit membră a acestei alianțe în ziua de 29 martie 2004, când instrumentul de aderare la Tratat, act semnat de președintele Ion Iliescu, a fost depus la depozitarul stabilit, Guvernul Statelor Unite ale Americii. Ulterior, la data de 2 aprilie 2004, la sediul NATO din Bruxelles, a fost arborat oficial drapelul României.

Conform prevederilor art. 10 din Tratatul Nord Atlantic, din ziua de 29 martie 2004, data depunerii instrumentului de aderare la depozitarul tratatului, țara noastră este membră cu drepturi depline a acestei prestigioase alianțe miltare.

NATO este cea mai mare și puternică alianță colectivă...

PRINCIPALELE MODIFICĂRI ȘI COMPLETĂRI ALE LEGII NR. 51/1995 PENTRU ORGANIZAREA ŞI EXERCITAREA PROFESIEI DE AVOCAT

I. Preambul

Vineri, 24 martie 2017, Preşedintele României a promulgat Legea privind modificarea şi completarea Legii nr. 51/1995 pentru organizarea şi exercitarea profesiei de avocat[1].

Adoptarea ultimelor modificări şi completări aduse Legii nr. 51/1995 pentru organizarea şi exercitarea profesiei de avocat a fost o adevărată odisee.

Mai mult și mai insistent ca niciodată în ultimii 27 de ani, în peisajul public autohton au fost exprimate puncte de vedere atât favorabile, cât şi opinii care vădesc adversitate faţă de unele dintre schimbările legislative propuse.

Fără pretenţia de a fi exhaustivi, în cele ce succed vom menţiona unele dintre opiniile e...

RETORICA ÎN COMUNICARE

Moto: Când vorbești să nu uiți că cei care te ascultă sunt oameni ca tine și se așteaptă să te comporți ca un om obișnuit

1. Ce este retorica?

La fel ca logica, retorica este știință, tehnică și, totodată, artă.

Retorica este arta oratorului (retorului) de a convinge auditoriul cu privire la justețea ideilor sale^[1]. Sau, într-o altă formulare, retorica este arta al cărei obiectiv este elocvența^[2] (elocința)^[3]. Despre retorică, romanii spuneau că este fie arta de a vorbi bine (ars bene dicendi), fie arta de a vorbi corect (ars recte dicendi).

Retorica este, în același timp, știința ce cuprinde totalitatea conceptelor, principiilor și ideilor folosite pentru convingerea auditoriului.

Retorica este, de asemenea, tehnica ce cuprinde ...

FACTORUL X ÎN POLITICĂ, CUM AU PROFITAT SAU BENEFICIAT MARK RUTTE DE ACESTA ȘI ANUMIȚI OAMENI POLITICI AUTOHTONI

Scenele politice din orice colț al lumii sunt influențate sau determinate de factori previzibili și evenimente sau fapte impredictibile. Un eveniment neașteptat, ca de pildă, un scandal politic, un deces, un atac terorist, o revoltă etc., poate schimba ceea ce se prefigura că se va întâmpla în plan politic la un moment dat într-un spațiu determinat. Influența evenimentului impredictibil poate fi negativă sau pozitivă.

Evenimentul imprevizibil, care produce o schimbare ce nu putea fi anticipată în mod rațional, poate fi numit în diferite feluri. Spre exemplu, elementul imprevizibil, elementul 101 ori factorul surpriză...

De ziua lui Albert Einstein, despre teoria relativității pe înțelesul tuturor, câteva citate atribuite acestuia și o poveste cu șoferul său

Omul s-ar afla într-o poziţie proastă dacă ar trebui constrâns de frica pedepsei şi speranţa răsplatei după moarte (A. Einstein).

Este greu să reziști tentației să spui sau să consemnezi ceva despre, poate, cel mai inteligent om care a trăit vreodată pe Terra[1].

Despre Albert Einstein s-au scris și spus foarte multe, iar cele scrise în rândurile ce urmează sunt doar câteva spicuiri, alese în mod subiectiv, din viața socială sau opera inegalabilă a savantului și o scurtă poveste încântătoare despre conferințele acestuia.

Einstein a lăsat umanității teorii și idei de care oamenii de știință și profanii, deopotri...

LEGALITATEA INCRIMINĂRII

 I. INTRODUCERE

Într-un regim democratic care se fundamentează pe statul de drept, acesta are limitat dreptul de sancţionare (jus puniendi), astfel că el trebuie să nu sancţioneze decât acele fapte care erau prevăzute ca infracţiuni la data comiterii lor şi să aplice exclusiv sancţiunile existente în cadrul sistemului sancţionator la data săvârşirii infracţiunii, cu excepţia cazului în care, până la stingerea raportului penal de conflict, intră în vigoare o lege penală mai blândă...

Infracțiunea de bancrută frauduloasă

în reglementarea Noului Cod penal, partea a IV-a

Potrivit unui alt punct de vedere, starea de insolvenţă este un element constitutiv al infracţiunii de bancrută numai în ipoteza modalităţii constând în înstrăinarea în caz de faliment a unei părţi din active^[1].

În practica judiciară recentă este majoritar punctul de vedere potrivit căruia existenţa stării de insolvenţă este o condiţie în toate cazurile de bancrută, fiind necesară o hotărâre privind deschiderea procedurii insolvenţei^[2]. Soluţia la care s-au oprit organele judiciare penale este de înţeles din punct de vedere practic, deoarece are avantajul diminuării activităţii judiciare şi elimină riscul adoptării de către un alt organ judiciar, aflat la finalul pira...

Infracțiunea de bancrută frauduloasă

în reglementarea Noului Cod penal, partea a III-a

Înscrisul falsificat poate fi oficial sau sub semnătură privată, carac­terul acestuia determinând anumite consecinţe juridice. În cazul falsului asupra unui înscris oficial, dacă făptuitorul uzează de acesta, va exista concurs între infracţiunea de bancrută frauduloasă şi cea de uz de fals (art. 323 din noul Cod penal). În schimb, dacă înscrisul falsificat este sub semnătură privată se va reţine numai infracţiunea de bancrută frauduloasă, deoarece folosirea înscrisului falsificat intră în conţinutul infracţiunii de fals în înscrisuri sub semnătură privată, care este, la rândul său, integrată în conţinutul infracţiunii de bancrută frauduloasă.

Sustragerea...

Infracțiunea de bancrută frauduloasă

în reglementarea Noului Cod penal, partea a II-a

IV. Analiza conţinutului infracţiunii de bancrută frauduloasă în reglementarea noului Cod penal

(i) Conţinutul legal

Conform art. 241 din noul Cod penal:

„(1) Fapta persoanei care, în frauda creditorilor:

a) falsifică, sustrage sau distruge evidenţele debitorului ori ascunde o parte din activul averii acestuia;

b) înfăţişează datorii inexistente sau prezintă în registrele debitorului, în alt act sau în situaţia financiară sume nedatorate;

c) înstrăinează, în caz de insolvenţă a debitorului, o parte din active se pedepseşte cu închisoarea de la 6 luni la 5 ani.

(2) Acţiunea penală se pune în mişcare la plângerea prealabilă a persoanei vătămate”.

(ii) Condiţiile...

Infracțiunea de bancrută frauduloasă

în reglementarea Noului Cod penal, partea I

I. Consideraţii introductive

Bancruta frauduloasă este una dintre „cenuşăresele” dreptului penal, deoarece legiuitorul a fost foarte oscilant în ceea ce priveşte regimul sancţionator, normele care incriminează această faptă au suferit frecvente modificări de conţinut, iar sediul materiei s-a regăsit în ultimii ani în mai multe acte normative (Codul comercial, Legea nr. 31/1990, Legea nr. 64/1995, Legea nr. 85/2006 şi Codul penal din 2009). Studiul de faţă se focalizează atât asupra analizei infracţiunii de bancrută frauduloasă în reglementarea noului Cod penal, cât şi asupra conceptelor specifice[1].

Activitatea economică, chiar dacă într-o anumită morală ar părea o expri...