Cum va arăta societatea peste 10-20 de ani?

CUM VA ARĂTA SOCIETATEA PESTE 10-20 DE ANI?

Motto 1: “Mi-e teamă de ziua în care tehnologia va fi mai importantă decât relațiile interumane ” (A. Einstein);

Motto 2: “Dezastrul epocii informației este acela că toxicitatea datelor sporește mai repede decât beneficiile lor” (N. Taleb, Patul lui Procust).

Această întrebare, pe cât de provocatoare, pe atât de dificilă, mi-a trecut prin minte după ce am citit un articol în care erau prezentate predicțiile lui Dieter Zetsche, director al Mercedes –Benz, formulate în cadrul unui material publicat pe Linkedin. Zetsche spunea că în SUA avocaţii tineri deja nu mai sunt angajați, pentru că sistemul IBMWatson[1], de inteligență artificială, poate da sfaturi juridice cu o acurateţe de 90%, față de 70%, cât este acuratețea sfaturilor pe care le dau oamenii, iar în viitorul care bate la uşă vor fi cu 90% mai puţini avocaţi[2].

Isaac Asimov a formulat următoarele legi ale roboților:

  • Legea 1: „Un robot nu are voie să pricinuiască vreun rău unei ființe umane, sau, prin neintervenție, să permită ca unei ființe omenești să i se facă un rău”;
  • Legea 2: „Un robot trebuie să se supună ordinelor date de către o ființă umană, atât timp cât ele nu intră în contradicție cu Legea 1”;
  • Legea 3: „Un robot trebuie să-și protejeze propria existență, atât timp cât acest lucru nu intră în contradicție cu Legea 1 sau Legea 2”.

Deasupra celor trei legi este Legea 0 (supremă), care statuează:  „Un robot nu are voie să pricinuiască vreun rău umanității sau să permită prin neintervenție ca umanitatea să fie pusă în pericol”.

Referitor la subiectul inteligenței artificiale (AI) s-au spus și scris multe, uneori cu optimism, iar alteori cu pesimism sau cu reținere. Din prima categorie, cea a optimiștilor, face parte Mark Zukerberg, care declara: “În legătură cu acest subiect, sunt optimist”[3]. În tagma pesimiștilor trebuie inclus Elon Musk, directorul executiv al Tesla și SpaceX, care a afirmat că inteligența artificială reprezintă un “risc fundamental pentru civilizația umană” și a cerut măsuri de reglementare proactive, până nu este „prea târziu”[4]. E. Musk a comparat inteligența artificială cu ”chemarea diavolului[5].

Recent (2017), Charles-Edouard Bouée, președintele-director general al unui cabinet de consultanță parizian, a publicat cartea La chute de l’Empire humain. Mémoire d’un robot (Ed. Grasset, Paris), în cuprinsul căreia prezintă mai multe posibile evoluții ale unor domenii ale cunoașterii, tehnice și profesionale, printre care și domeniul avocaturii.

Tot recent, prof. univ. dr. Mircea Duțu, într-un articol ne spune că: „Două mari firme de avocați, Linklaters și Pinsent Masons au fost primele care, în 2016, s-au dotat cu un software de inteligență artificială”, iar apoi conchide cu următoarle cuvinte: „În mod inevitabil, afirmarea „inteligenței artificiale” și a aplicațiilor sale în gestionarea informației juridice va marca, în viitor, într-o anumită măsură, situația tuturor profesiilor dreptului.

…Desigur, evoluțiile de acest gen își manifestă deja semnele prevestitoare. Este posibil ca „mașina inteligentă” să apară din ce în ce mai frecvent în cabinetele avocaților, să ajute la acumularea, sortarea și sintetizarea datelor și informațiilor necesare soluțiilor juridice și oferirea consultațiilor diverse și cât mai precise. Dar, cum acestea presupun, în primul rând, opțiuni, alegeri, rolul „minții naturale” rămâne determinant. Și tehnicile sau instrumentele de generare, dezbatere și analiză a problemei care formează obiectul contenciosului jurisdicțional, chiar dacă asistăm la o ofensivă masivă a procedurilor scrise, nu se pot dispensa de o implicare determinantă a avocatului specializat.

Așadar, în pofida avansului artificialului, inteligența naturală va continua să domine pretoriul justiției![6].

Specialiștii în tehnologia informațiilor au creat platforme electronice de soluționare online a litigiilor cu ajutorul algoritmilor informatici. Una dintre acestea este „Demander-justice”. În cadrul aplicației sunt introduse documentele în sistem, apoi acesta poate crea documente, oferi soluții și anumite facilități de sesizare a instanțelor de judecată[7].

Instoria este martoră că orice lucru conceput de mintea umană poate fi realizat la un moment dat fie de către cel care l-a conceput, fie de către altul. Odată ce un lucru a fost imaginat, iar apoi adus la cunoștința altora, este doar o chestiune până când acesta va fi concretizat sau materializat.

Fără a fi sub spectrul pesimismului sau în vraja optimismului, plasându-ne într-o zonă realistă, exprimăm punctul de vedere că inteligența artificială este cea mai înaltă formă a imaginației omului, care are toate șansele să fie transpusă în practică într-un viitor previzibil relativ scurt. Practic, având ca scop obținerea unui grad de satisfacție cât mai ridicat și orbit de acest țel, omul contemporan, în calitatea sa de cea mai evoluată ființă terestră, vrea să creeze entități care să facă lucruri pe care el însuși nu le-a reușit.

Efectele inteligenței artificiale sunt, însă, greu de anticipat. Dacă factorii cu rol în reglementare, pornind de la legile lui Asimov, vor institui reguli care să fixeze într-un cadru adecvat modul de folosire și limitele accesului la inteligența artificială, putem fi încrezători în aportul noilor tehnologii la bunăstarea și fericirea omului. În caz contrar, avertismentul lui E. Musk apare ca fiind plauzibil.

Să nu uităm că orice dezvoltare a noilor tehnologii și, în special, a inteligenței artificale, poate fi atât malignă, cât și beningnă și de aceea trebuie să fie însoțită de măsuri apte să le orienteze exclusiv spre binele omenirii. Noile tehnologii sunt accesibile, în egală măsură, oamenilor de bine și celor care urmăresc scopuri antisociale (de pildă, teroriștilor).

Dacă predicțiile lui Zetsche se vor adeveri, probabil omul va trăi mai mult și mai facil, dar cu mai puține emoții și secătuit de spirit.

După era globalizării, care a eșuat, îndrăznim să spunem, a venit era internetului și, cât de curând, va veni era inteligenței artificiale, întrucât se poate constata cu evidență că omul folosește din de în ce mai mult mașinile inteligente și, în mod special, telefonul inteligent. Omul de azi socializează din ce în ce mai puțin în chip clasic, respectiv fizic, față în față, și din ce în ce mai mult la distanță, prin intermediul facilităților oferite de noile tehnologii. Foarte mulți oameni, indiferent că sunt tineri, de vârsta a doua sau chiar a treia (aici procentul este mai scăzut), suferă de dependență cronică de telefon (nomofobie) sau de dependență cronică de internet.

Utilizarea atât de frecventă a dispozitivelor informatice va produce în viitorul nu prea îndepărtat schimbări majore pe planul relațiilor sociale, fiind apropiată ziua despre care vorbea A. Einstein (în care tehnologia va fi mai importantă decât relațiile interumane).

Fără a fi o fire clasică sau conservatoare, consider că nu tot ceea ce este nou este și bun, chiar dacă face (probabil, numi pentru o perioadă de timp) viața omului mai simplă, mai ușoară sau mai lungă. Dacă omul va folosi tot mai des mașinile inteligente, indiferent că va dori sau nu, se va schimba și va deveni dependent de ele și, poate, la un moment dat va fi controlat de acestea.

În acest context, apare ca ineluctabilă întrebarea: Ce va urma după momentul în care omul va depinde total de inteligența artificială?

Se poate prespune, în mod rezonabil, că în acel moment își va pierde libertatea și probabil, mai târziu, existența terestră. Pentru a evita acest lucru, omul trebuie să manifeste diligență și prudență, impunându-se reglementarea aspectelor cu risc potențial pentru umanitate generate de noile tehnologii și dezvoltarea inteligenței artificiale. Progresul nu este un scop în sine, ci este numai un simplu mijloc pentru atingerea altor țeluri, precum sunt securitatea omului și pacea mondială.

 

[1] Este vorba despre robotul Ross (http://www.rossintelligence.com/). Sloganul robotului Ross este „Do more than humanly possible” („mai mult decât este omenește posibil”).

[2] https://www.linkedin.com/pulse/must-read-article-how-our-lives-change-dramatically-20-delahunty. În acest interviu, inter alia, Dieter Zetsche a mai spus:

  • calculatoarele pun diagnosticul de cancer de 4 ori “mai” corect decât oamenii;
  • până în 2030, computerele vor fi superioare oamenilor;
  • din 2020 încolo se va schimba complet industria de maşini şi copiii noştri vor chema maşina la scară prin aplicaţie. Maşină care va veni, desigur, singură, fără şofer;
  • Vom avea nevoie de parcări doar pe 5% din suprafaţa pe care avem acum nevoie de ele. 90%-95% din parcări vor deveni parcuri de joacă;
  • companiile producătoare de maşini tradiţionale vor muri, iar Tesla, Google şi Apple vor revoluţiona industria;
  • vor dispărea asigurările pentru că dispar accidentele atât timp cât maşinile sunt autonome şi comunică între ele cu precizie de calculatoare;
  • dispar agenţiile imobiliare, deoarece nimeni nu va mai cumpăra, toţi vor locui în chirie pentru că vor shcimba mai des locurile de muncă;
  • oraşele vor fi silenţioase pentru că vor fi folosite maşini electrice, vor fi mai curate şi mai uşor de locuit;
  • în câţiva ani o să dispară o parte însemnată a sistemului medical (recoltare şi interpretare analize). 54 de marker-i vor da verdicte în diverse boli. Tricorder X va fi lansat anul acesta, care este un mecanism digital similar celor din Star Trek. Acesta analizează prin smartphone retina, mostre de sânge şi respiraţia. Astfel se vor face analizele;
  • imprimantele 3D de mare performanţă vor fi la 400-500% peste 10 ani. Deja se construiesc vile la imprimante 3D;
  • 70-80% din job-urile actuale dispar în 20 de ani;
  • vom avea fermieri-roboţi la 100$-bucata, care vor munci în locul nostru dacă avem microferme;
  • până în 2020, la fel cum e aplicaţia deja existentă moodies, vor fi aplicaţii care ne vor spune după grimase dacă minţim sau dacă vrem să păcălim;
  • Bitcoin-ul poate să devină monedă internaţională şi etalon No. 1;
  • până în 2036 ar trebui să trăim în medie 100 de ani. În fiecare an, durata medie de viaţă creşte cu 3 luni s.a.

 

[3] Mark Zuckerberg a spus că “în următorii 5 sau 10 ani, inteligența artificială va permite realizarea unor îmbunătățiri în viețile noastre (www.agerpres.ro).

[4] https://www.theguardian.com/technology/2017/jul/17/elon-musk-regulation-ai-combat-existential-threat-tesla-spacex-ceo.

[5] Musk are un proiect OpenAI, care are ca obiectiv să facă inteligenţa artificială disponibilă pentru toată lumea și, totodată, să contracareze influenţa prea mare pe care o au companiile care dezvoltă sisteme AI (de pildă, Google, Facebook, Amazon, Microsoft sau Apple) sau anumite state (de pildă, SUA, Rusia sau China). OpenAI a luat ființă în decembrie 2015 și are ca scop cercetarea. OpenAI a primit deja o finanţare de un miliard de dolari, între investitori aflându-se un, Peter Thiel – cofondator al PayPal, alături de Musk, şi actual membru al consiliului de administraţie al Facebook.

[6] M. Duțu, 2030: un avocat din doi va fi un robot!, juridice.ro.

[7] A se vedea Gheorghe Florea, Inteligența artificială s-ar putea întoarce împotriva umanității (juridice.ro/ essentials).

 

Articole

Lasă un răspuns

Comment
Name*
Mail*
Website*