Gastronomia economică (afacerilor)

 

Motto 1: De gustibus non est disputandum.

Motto 2: O afacere fără clientelă și fără profit nu poate dura.

Succesul și insuccesul în afaceri au la bază numeroase cauze sau factori, printre care se numără calitatea superioară sau mai proastă a produselor oferite consumatorilor, prețul scăzut sau prea ridicat al produselor vândute, monopolul pe piață al producătorului sau concurența sălbatică, crizele economice, financiare sau politice; preferințele (dorințele, gusturile) consumatorului s.a.

Mai mult Articole

De unde vine motivația și cât de actual este sistemul recompensă-sancțiune?

 

Motto: Autonomia relativă în activitate, perfecționarea continuă și urmărirea unor scopuri nobile sunt elementele ce intră în stuctura succesului omului și, totodată, cele care îi asigură continuitatea pe Pământ.

Orice activitate umană conștientă are la bază cel puțin un mobil (resort, imbold, motiv determinant). În lipsa certă a unui imbold, o conduită apare ca aparținând unui iresponsabil (nebun, persoană fără discernământ sau fără control asupra comportamentului propriu). Sigur, în prezent, resorturile psihice care însoțesc comportamentele umane sunt de multe ori complexe sau sofisticate. În fapt, de fiecare dată, identificăm una sau mai multe nevoi, precum invidia, gelozia, binele comun, ajutarea aproapelui, lenea s.a.

Mai mult Articole

Diada contrariilor

Pentru a intra în atmosfera subiectului, voi relata succint o poveste din viața de familie, care este mai grăitoare decât o introducere abstractă și seacă.

Cu aproximativ 12 ani în urmă doi tineri s-au căsătorit. El avea 25 de ani, iar ea 22 de ani. A fost o iubire de basm și fiecare dintre cei doi se considera jumătate din același întreg. În chip natural au venit și copiii (doi băieți și o fată), succesul profesional și bunăstarea materială. Între cei doi exista afecțiune reciprocă puternică, complementaritate în activitățile familiei, bunătate și o prietenie adevărată.

Mai mult Articole

Pledoarie pentru logică şi retorică

Cât de importante sunt retorica și logica în cadrul relațiilor sociale, în general, sau pentru comunicarea de succes, în special?

Întrebarea este mai degrabă retorică, răspunsul nu poate fi decât unul singur: cele două discipline sunt esențiale pentru reușita relaționării. Comunicarea orală sau scrisă este foarte importantă în viaţa omului, deoarece constituie un instrument util din punct de vedere social atunci când oamenii doresc trasmiterea ideilor sau gândurilor. Cel care stăpânește la un nivel cel puțin satisfăcător retorica și logica elementare reuşeşte să comunice eficient şi se bucură de respect. Succesul în plan personal, profesional sau social presupune, mai întâi de toate, cunoașterea regulilor de bază în formularea și prezentarea mesajelor destinate celorlalți membrii ai societății. Orice opinie, teză sau idee, indiferent de numărul ori calitatea celor care o susțin, poate fi transmisă mult mai facil dacă emitentul stăpânește tehnica argumentării logico-retorice.

Mai mult Articole

Logica în comunicare (IV)

8.3. Erori în propozițiile compuse sau în silogisme

În prealabil, reamintesc că silogismele invalide sunt tipuri de silogisme cu erori logice. În schimb, silogismele valide exclud eroarea. Iată un exemplu de silogism valid.

  • Premisa majoră: Toți oamenii sunt muritori.
  • Premisa minoră: Primus este om.

Concluzie: Primus este muritor.

Termenii silogismului sunt: muritor (termenul major); om (termenul mediu); Primus (termenul minor). Premisa majoră este propoziția universală, iar premisa minoră este propoziția particulară.

Un silogism corect trebuie să respecte următoarele legi: să aibă trei termeni; distribuirea termenului mediu să apară în cel puțin o premisă; oricare dintre termenii extremi distribuit în concluzie să fie, la rândul lui, distribuit în cel puțin o premisă; din...

Mai mult Articole

Logica în comunicare (III)

LOGICA ÎN COMUNICARE (III)

8. Erori logice, sofisme și paralogisme

8.1. Precizări prealabile

Erorile logice constau în încălcări ale regulilor stabilite pentru validitatea raționamentelor. În cazul în care erorile logice sunt intenționate (voluntare) acestea se numesc sofisme, iar dacă sunt neintenționate (involuntare) erorile se numesc paralogisme.

Altfel spus, sofismele și paralogismele sunt raționamente logice aparent corecte, dar în realitate sunt false.

8.2. Argumente logice greșite

  • Argumentum ad hominem („atacul la persoană”). Argumentul prin atac la persoană, cunoscut și ca argumentum ad hitlerum, argumentum ad nazium sau reductio ad hitlerum vizează particularitățile negative ale persoanei emitentului (de pildă, este un tip rău-famat) sau circumstanțe în...
Mai mult Articole

Logica în comunicare (II)

LOGICA ÎN COMUNICARE (II)

5. Definiția generică (prin gen proxim și diferență specifică)

Tipul de definiție recomandabil este cel care face apel la genul proxim (genus proximum) și diferența specifică (differentia specifica)[1].

Genul proxim este categoria (clasa) imediat superioară definitului (termenului), ca sferă de cuprindere, iar diferența specifică este nota caracteristică sau, uneori, notele carcateristice din intensiunea acestuia (definitului).

De pildă, dacă definim lămâia vom spune: Lămâia (definitul) este un fruct din categoria citricelor (genul proxim, adică noțiunea supraordonată imediat), de formă sferică alungită, cu coaja galbenă, aromată și cu miezul acru (diferența specifică).

Definițiile prin folosirea genului proxim și a diferenței sp...

Mai mult Articole