CUGETĂRI ALE LUI MARCUS AURELIUS

 

„Durata vieții oamenești e un punct, substanța sa – un flux, senzația – obscură, întrega alcătuire a trupului – sortită unei rapide putrefacții, sufletul – un vârtej, soarta – greu de ghicit, faima – nesigură; pe scurt, tot ce ține de trup e un fluviu, iar tot ce ține de suflet – un vis și o vanitate, viața este un război și un popas făcut de un străin, iar renumele peste ani – uitare. Cine poate, așadar, să ne însoțească în viață? Un singur și unic lucru: filozofia[1]”.

 „Nu-ți irosi partea rămasă din viață făcându-ți idei asupra situației sau faptelor celorlalți, de vreme ce nu faci aceasta în vederea interesului comun...

Mai mult Articole

DILEMA MĂGARULUI

Motto: Când nu ştii pe ce drum să mergi oricare este la fel de bun sau de prost.

În rândurile de sub acest titlu vreau să surprind situaţia pe care mulţi dintre noi o trăim când pe drumul vieţii întâlnim mai multe variante de traseu şi fiecare dintre acestea pare la fel de bună pentru noi sau de proastă.

De unde vine sintagma dilema măgarului sau echivalenta acesteia – paradoxul măgarului? Dilema măgarului este atribuită filozofului medieval J. Buridan[1], cunoscută şi ca Măgarul lui Buridan.

Pe scurt, povestea îl are ca personaj pe un măgar căruia îi este, în acelaşi timp, atât sete, cât şi foame. În faţa acestuia, la distanţă egală faţă de gura lui, se află un recipient cu apă şi altul cu ovăz...

Mai mult Articole

VIAȚA CA UN JOC DE NOROC

 

Motto: Viața este un joc care se supune următoarei reguli: indiferent de varianta în care hazardul a așezat zarurile în trecutul nostru, la următoarea aruncare acesta le poate potrivi la fel sau le poate aranja în oricare altă variantă dintre cele posibile.

Mulți oameni iubesc jocurile de noroc, unii pentru simpla plăcere, iar alții pentru plăcere și, în același timp, pentru a câștiga. Aceștia sunt cei care, de fapt, pariază pe noroc, pentru mângâierea căruia folosesc strategii colective, se bazează pe superstiții sau apelează la teoria probabilităților. Uneori, câștigă, dar de cele mai multe ori pierd...

Mai mult Articole

DESPRE EFECTUL DOMINOULUI

 

Expresia efect de domino a fost inspirată de jocul cu același nume (domino[1]) și are accepțiunea unei reacții în lanț, care se presupune că se va declanșa imediat ce prima piesă (eveniment sau fenomen) a jocului se prăbușește (produs).

Efectul dominoului este invocat deseori pentru a descrie evenimente ori fenomene politice, economice sau sociale. Practic, nu există niciun domeniu sau sector în care să nu fie pomenit acest efect, chiar dacă expresiile utilizate sunt altele, ca de exemplu: spirala inflaționistă, valul scumpirilor, lanțul slăbiciunilor, avalanșa scumpririlor, înlănțuirea necazurilor, reacție în lanț etc.

Teoria dominoului a fost o doctrină aplicată de Statele Unite ale Americii în timpul Războiului Rece, pentru a justifica intervenția militară...

Mai mult Articole

CORUPȚIA ÎN MEDIUL PRIVAT

Existența corupției este dăunătoare pentru societate, mai ales dacă avem în vedere mediul public, deoarece se hrăneşte cu resurse deturnate din fondurile adunate de la contribuabili și care nu sunt folosite conform destinației lor legale.

Când discutăm despre corupție, în general, și despre corupția din domeniul privat, în special, ne imaginăm un fenomen complex care se manifestă mai mult sau mai puțin vizibil pe planul relațiilor sociale.

Există corupție în mediul privat? Este necesară sau cel puțin oportună sancționarea corupției în sectorul privat?

Corupția există și în mediul privat și, chiar dacă nu are un impact social similar cu cel al corupției din mediul public, totuși, aceasta perturbă derularea normală a relaţiilor sociale, determinând consecințe ne...

Mai mult Articole

PARADOXUL BĂRBIERULUI

Paradoxul bărbierului[1] este un enunţ care implică o problemă aparent insolubilă. Problema ce stă la baza acestui paradox este următoarea. Într-o localitate există un singur bărbier, care prestează serviciile conform regulii: îi bărbieresc numai pe oamenii care nu se rad singuri şi doar pe aceştia.  Enunţul problemei ar putea fi adaptat la tuns, presupunând că într-un sat există un singur frizer[2], care îşi desfăşoară activitatea potrivit regulii: îi tund numai pe oamenii care nu se tund singuri şi numai pe aceştia.

B. Russell a formulat acest paradox prin referire la singurul poştaş dintr-o localitate.

În oricare dintre aceste variaţiuni ale paradoxului, întrebarea la care trebuie să răspundem este: Cel în cauză (bărbierul, frizerul sau poştaşul), se rade...

Mai mult Articole

AFORISME ŞI CUGETĂRI FILOZOFICE DIN PERIOADA MODERNĂ

 “Omul este ceva ce trebuie depășit” (F. Nietzche[1]).

„Patria, onoarea, libertatea nu sunt nimic: universul se învârte în jurul unei perechi de fese, asta este totul…” (J.P. Sartre).

„Viaţa este trăită cu atât mai bine dacă nu are sens” (A. Camus ).

„Uneori, oamenii nu vor să audă adevărul deoarece nu vor să le fie distruse iluziile” (F. Nietzche).

„În viaţa oamenilor şi a societăţilor, limbajul este factorul cel mai important dintre toate” (Ferdinand de Saussure[2]).

„Timpul schimbă toate lucrurile; nu există niciun motiv pentru care limba ar trebui să scape de această lege universală (Ferdinand de Saussure)”

„Fără limbaj, gândul este o vagă şi necunoscută nebuloasă (Ferdinand de Saussure)”.

“Ceea ce facem, depinde de ceea ce s...

Mai mult Articole

DILEMA PRIZONIERULUI

Dilema prizonierului este un paradox ce se integrează în teoria jocurilor[1]. În chip clasic, dilema prizonierului este redată prin raportare la situația a două persoane arestate preventiv, care sunt bănuite că au săvârșit o infracțiune, fără ca organele competente să dețină suficiente dovezi pentru tragerea lor la răspundere penală. Pedeapsa pentru infracțiunea de comiterea căreia sunt bănuiți cei doi răufăcători este de 5 ani închisoare. Fiind încarcerați în mod distinct, fiecăruia dintre ei i se face aceeași propunere de colaborare cu autoritățile, respectiv să mărturisească, caz în care cel care va proceda în această manieră nu va fi pedepsit, dacă nu recunoaște și el comiterea infracțiunii, în timp ce al doilea va fi sancționat cu o pedeapsă de 10 ani închisoare...

Mai mult Articole

DESPRE EPIFENOMEN, REFLEXUL CONDIȚIONAT A LUI PAVLOV ȘI CAPCANELE ACESTORA

 

Epifenomenul este un fenomen secundar, care însoțește un fenomen principal (esențial), a cărui prezenţă sau lipsă nu afectează producerea fenomenului esenţial, deoarece el este situat în exteriorul legăturii de cauzalitate[1].

Viața socială sau profesională ne scoate în cale situații sau împrejurări care, la prima vedere, ni se par a fi efecte ale unor fenomene cu care se află în conexiune. Astfel, prosperitatea este un epifenomen ce poate fi remarcat, de regulă, în cazul țărilor cu economie de tip capitalist, iar sărăcia este un epifenomen de multe ori prezent în statele cu regimuri dictatoriale...

Mai mult Articole