CUGETĂRI ALE LUI MARCUS AURELIUS

 

„Durata vieții oamenești e un punct, substanța sa – un flux, senzația – obscură, întrega alcătuire a trupului – sortită unei rapide putrefacții, sufletul – un vârtej, soarta – greu de ghicit, faima – nesigură; pe scurt, tot ce ține de trup e un fluviu, iar tot ce ține de suflet – un vis și o vanitate, viața este un război și un popas făcut de un străin, iar renumele peste ani – uitare. Cine poate, așadar, să ne însoțească în viață? Un singur și unic lucru: filozofia[1]”.

 „Nu-ți irosi partea rămasă din viață făcându-ți idei asupra situației sau faptelor celorlalți, de vreme ce nu faci aceasta în vederea interesului comun...

Mai mult Articole

DILEMA MĂGARULUI

Motto: Când nu ştii pe ce drum să mergi oricare este la fel de bun sau de prost.

În rândurile de sub acest titlu vreau să surprind situaţia pe care mulţi dintre noi o trăim când pe drumul vieţii întâlnim mai multe variante de traseu şi fiecare dintre acestea pare la fel de bună pentru noi sau de proastă.

De unde vine sintagma dilema măgarului sau echivalenta acesteia – paradoxul măgarului? Dilema măgarului este atribuită filozofului medieval J. Buridan[1], cunoscută şi ca Măgarul lui Buridan.

Pe scurt, povestea îl are ca personaj pe un măgar căruia îi este, în acelaşi timp, atât sete, cât şi foame. În faţa acestuia, la distanţă egală faţă de gura lui, se află un recipient cu apă şi altul cu ovăz...

Mai mult Articole

VIAȚA CA UN JOC DE NOROC

 

Motto: Viața este un joc care se supune următoarei reguli: indiferent de varianta în care hazardul a așezat zarurile în trecutul nostru, la următoarea aruncare acesta le poate potrivi la fel sau le poate aranja în oricare altă variantă dintre cele posibile.

Mulți oameni iubesc jocurile de noroc, unii pentru simpla plăcere, iar alții pentru plăcere și, în același timp, pentru a câștiga. Aceștia sunt cei care, de fapt, pariază pe noroc, pentru mângâierea căruia folosesc strategii colective, se bazează pe superstiții sau apelează la teoria probabilităților. Uneori, câștigă, dar de cele mai multe ori pierd...

Mai mult Articole

DESPRE EFECTUL DOMINOULUI

 

Expresia efect de domino a fost inspirată de jocul cu același nume (domino[1]) și are accepțiunea unei reacții în lanț, care se presupune că se va declanșa imediat ce prima piesă (eveniment sau fenomen) a jocului se prăbușește (produs).

Efectul dominoului este invocat deseori pentru a descrie evenimente ori fenomene politice, economice sau sociale. Practic, nu există niciun domeniu sau sector în care să nu fie pomenit acest efect, chiar dacă expresiile utilizate sunt altele, ca de exemplu: spirala inflaționistă, valul scumpirilor, lanțul slăbiciunilor, avalanșa scumpririlor, înlănțuirea necazurilor, reacție în lanț etc.

Teoria dominoului a fost o doctrină aplicată de Statele Unite ale Americii în timpul Războiului Rece, pentru a justifica intervenția militară...

Mai mult Articole

CORUPȚIA ÎN MEDIUL PRIVAT

Existența corupției este dăunătoare pentru societate, mai ales dacă avem în vedere mediul public, deoarece se hrăneşte cu resurse deturnate din fondurile adunate de la contribuabili și care nu sunt folosite conform destinației lor legale.

Când discutăm despre corupție, în general, și despre corupția din domeniul privat, în special, ne imaginăm un fenomen complex care se manifestă mai mult sau mai puțin vizibil pe planul relațiilor sociale.

Există corupție în mediul privat? Este necesară sau cel puțin oportună sancționarea corupției în sectorul privat?

Corupția există și în mediul privat și, chiar dacă nu are un impact social similar cu cel al corupției din mediul public, totuși, aceasta perturbă derularea normală a relaţiilor sociale, determinând consecințe ne...

Mai mult Articole

PARADOXUL BĂRBIERULUI

Paradoxul bărbierului[1] este un enunţ care implică o problemă aparent insolubilă. Problema ce stă la baza acestui paradox este următoarea. Într-o localitate există un singur bărbier, care prestează serviciile conform regulii: îi bărbieresc numai pe oamenii care nu se rad singuri şi doar pe aceştia.  Enunţul problemei ar putea fi adaptat la tuns, presupunând că într-un sat există un singur frizer[2], care îşi desfăşoară activitatea potrivit regulii: îi tund numai pe oamenii care nu se tund singuri şi numai pe aceştia.

B. Russell a formulat acest paradox prin referire la singurul poştaş dintr-o localitate.

În oricare dintre aceste variaţiuni ale paradoxului, întrebarea la care trebuie să răspundem este: Cel în cauză (bărbierul, frizerul sau poştaşul), se rade...

Mai mult Articole

AFORISME ŞI CUGETĂRI FILOZOFICE DIN PERIOADA MODERNĂ

 “Omul este ceva ce trebuie depășit” (F. Nietzche[1]).

„Patria, onoarea, libertatea nu sunt nimic: universul se învârte în jurul unei perechi de fese, asta este totul…” (J.P. Sartre).

„Viaţa este trăită cu atât mai bine dacă nu are sens” (A. Camus ).

„Uneori, oamenii nu vor să audă adevărul deoarece nu vor să le fie distruse iluziile” (F. Nietzche).

„În viaţa oamenilor şi a societăţilor, limbajul este factorul cel mai important dintre toate” (Ferdinand de Saussure[2]).

„Timpul schimbă toate lucrurile; nu există niciun motiv pentru care limba ar trebui să scape de această lege universală (Ferdinand de Saussure)”

„Fără limbaj, gândul este o vagă şi necunoscută nebuloasă (Ferdinand de Saussure)”.

“Ceea ce facem, depinde de ceea ce s...

Mai mult Articole

DILEMA PRIZONIERULUI

Dilema prizonierului este un paradox ce se integrează în teoria jocurilor[1]. În chip clasic, dilema prizonierului este redată prin raportare la situația a două persoane arestate preventiv, care sunt bănuite că au săvârșit o infracțiune, fără ca organele competente să dețină suficiente dovezi pentru tragerea lor la răspundere penală. Pedeapsa pentru infracțiunea de comiterea căreia sunt bănuiți cei doi răufăcători este de 5 ani închisoare. Fiind încarcerați în mod distinct, fiecăruia dintre ei i se face aceeași propunere de colaborare cu autoritățile, respectiv să mărturisească, caz în care cel care va proceda în această manieră nu va fi pedepsit, dacă nu recunoaște și el comiterea infracțiunii, în timp ce al doilea va fi sancționat cu o pedeapsă de 10 ani închisoare...

Mai mult Articole

DESPRE EPIFENOMEN, REFLEXUL CONDIȚIONAT A LUI PAVLOV ȘI CAPCANELE ACESTORA

 

Epifenomenul este un fenomen secundar, care însoțește un fenomen principal (esențial), a cărui prezenţă sau lipsă nu afectează producerea fenomenului esenţial, deoarece el este situat în exteriorul legăturii de cauzalitate[1].

Viața socială sau profesională ne scoate în cale situații sau împrejurări care, la prima vedere, ni se par a fi efecte ale unor fenomene cu care se află în conexiune. Astfel, prosperitatea este un epifenomen ce poate fi remarcat, de regulă, în cazul țărilor cu economie de tip capitalist, iar sărăcia este un epifenomen de multe ori prezent în statele cu regimuri dictatoriale...

Mai mult Articole

AFORISME ŞI CUGETĂRI FILOZOFICE DIN PERIOADA REVOLUȚIEI

 

  „Îndoiala nu este o stare plăcută, însă certitudinea este absurdă” (Voltaire[1]).

„Să ne ferim de a amesteca îndoiala cu certitudinea şi himericul cu adevărul (Voltaire)”.

„Un om înţelept îşi proporţionează convingerile în funcţie de dovezi” (D. Hume[2]).

„Obiceiul este marele îndrumător al Vieţii” (D. Hume).

„Frumosul există în mintea care observă obiectele, iar fiecare minte observă o frumuseţe diferită” (D. Hume).

„Omul se naşte liber şi totuşi pretutindeni este în lanţuri” (J.J. Rousseau[3]).

„Liniştea se află şi în închisori, însă este lucrul acesta suficient pentru a face din ele un loc în care să vrei să trăieşti?” (J.J. Rousseau)

„Nu avem nevoie decât de noi înşine pentru a ne înfrânge pornirile, dar uneo...

Mai mult Articole

BÂRFA NOASTRĂ CEA DE TOATE ZILELE

Motto 1: „Omul este o ființă gânditoare, dar și bârfitoare”.

Motto 2: „Bârfa a fost primul drog social”.

Bârfa, ca îndeletnicire umană, poate fi privită din mai  multe perspective, precum cea sociologică, psihologică, socială, morală sau religioasă.

Aici vom privi bârfa în accepțiune extinsă, respectiv atât în sensul pronunțat peiorativ (denigrator), cât și sensul mai puțin negativ (de flecăreală). Mai exact, prin bârfă înțelegem, pe de o parte, defăimarea sau denigrarea cuiva și, pe de altă parte, flecăreala, trăncăneala sau pălăvrăgeala.

Bârfa a apărut din nevoia sau dorința unor membri ai colectivităților primitive de a cunoaște anumite aspecte ale vieții celorlalți, în special detalii savuroase sau picante...

Mai mult Articole

ADAGII, AFORISME ŞI CUGETĂRI FILOZOFICE DIN PERIOADA RENAȘTERII ȘI EPOCA RAȚIUNII

“Un principe nu are cum să respecte toate acele lucruri care sunt considerate bune la ceilalți oameni (N. Machiavelli)”.

„Mulțimile sunt extrem de contagioase (M. de Montaigne).

„Prostia şi trufia sunt întotdeauna vicii îngemănate” (M. de Montaigne).

„Limitele virtuţii odată depăşite şi încălcate, te afli în calea viciului” (M. de Montaigne).

„Cunoașterea înseamnă putere” (F. Bacon).

„Îndoiala: şcoala adevărului” (F. Bacon).

„Monumentele minţii supravieţuiesc celor ale puterii” (F. Bacon).

“Viața este doar o mișcare a membrelor” (T. Hobbes).

“Atât timp cât oamenii trăiesc fără a exista o putere comună care să-i ţină pe toţi în frâu, ei se află în acea condiţie care se numeşte război al tuturor împotriva tuturor” (T. Hobbes)...

Mai mult Articole

DEPENDENȚA FAȚĂ DE FOTBAL

 

Motto 1: „La fotbal și la politică se pricepe toată lumea”.

Motto 2: „Jocul de fotbal se complică mult prin apariția echipei adverse (J.P. Sartre)”.

Motto 3: „Fotbalul e oglinda în care ghicești grimasa din spatele surâsului și gentlemanul din spatele brutei” (R. Paraschivescu).

Motto 4: „Hemoragiile cerebrale sunt mai rare la amatorii și la jucătorii de fotbal” (P. Desproges).

La fel ca în multe alte sporturi, dar poate mult mai mult decât în oricare altele, fotbalul are o trăsătură adictivă accentuată, întruct determină o dependență de mare intensitate pentru mulți dintre cei care iubesc acest sport...

Mai mult Articole

ADICȚIA FAȚĂ DE VENITUL LUNAR

 

Motto 1: „Cele mai vătămătoare trei dependențe: de heroină, de carbohidrați și de un salariu lunar” (N. Taleb).

Motto 2: „Omul dependent de un venit constant este mai puțin liber decât omul care nu are nevoie de un astfel de venit; mai mult chiar, prin trecerea timpului libertatea celui dependent este din ce în ce mai mică. Acesta este efectul dependenței (adicției) de venitul periodic”.

Adicția este dependența de droguri sau, mai larg spus, de substanțele psihoactive. Expresia adicția față de venitul lunar este o sintagmă prin care am dorit să surprind un aspect foarte important al zilelor noastre, respectiv dependența celor mai mulți dintre noi față de un venit periodic (salariu, pensie, rentă etc.).

Fără a fi taxată ca o afirmație exagerată, depend...

Mai mult Articole

AFORISME, ADAGII ȘI CUGETĂRI ALE FILOZOFILOR ANTICHITĂȚII

 

„Cine-i cunoaște pe ceilalți este inteligent; cine se cunoaște pe sine este cu adevărat înțelept” (Lao Zi – Bătrânul Maestru)[1].

„Totul este alcătuit din apă” (Thales din Milet[2]).

„Omul superior face ceea ce trebuie în raport cu locul pe care îl ocupă și nu își dorește să fie mai sus” (Confucius – Kong Fuzi[3]).

„Fdelitatea şi sinceritatea trebuie să fie principiile de bază ale omului” (Confucius).

Panta rei – totul este flux, totul curge” (Heraclit[4]).

Mintea este totul. Devii ceea ce gândești (Buddha – Siddhartha Gautama[5]).

„Omul este măsura tuturor lucrurilor!” (Protagoras[6]).

„Totul este relativ!” (Protagoras).

„Omul este un microcosmos al universului” (Democrit[7]).

„Dacă un măgar m-ar fi lovit cu copita, l-aș fi dat...

Mai mult Articole

CONSIDERAŢII, CUGETĂRI ŞI AFORISME DESPRE HAZARD, GHINION ŞI NOROC

“Orice om este norocos pentru că s-a născut, întrucât existau atâtea posibilități să nu se nască și totuși și-a făcut apariția pe Terra, dar, după norocul originar, restul vieții omului este influențat sau determinat, într-o măsură mai mare sau mai mică, de hazard, adică de noroc și ghinion”.

„Hazardul îl poate face pe om geniu sau nimic, bogat sau sărac, celebru sau necunoscut, urât sau adulat, nobil sau ignobil, erou sau laș, celebru sau necunoscut”.

„Dacă destinul ți-a fost favorabil la un moment-cheie al vieții, acest lucru poate atrage după sine și alte succese, context în care are loc înlănțuirea succeselor sau realizărilor. Și situația inversă este posibilă, când un eșec sau un necaz este succedat de altul, și tot așa...

Mai mult Articole

CONSIDERAŢII ŞI CUGETĂRI DESPRE CORUPȚIE

 „Am dus o politică bazată pe teroare și am plătit pentru asta. Am pus pe roate consensul asupra politicii terorii, apoi am plecat acasă. Mi-am bazat politica terorii pe cătușe, pe conceptul că toți «ceilalți» erau niște infractori, pe teama că cei care nu gândeau ca mine erau niște delincvenți. Azi, când am ajuns la vârsta a treia, realizez că și ideile altora trebuie respectate” (A. Di Pietro).

Corupția sănătoasă se hrănește cu resurse care sunt deturnate din fondurile publice sau care nu mai ajung în acest loc”.

„Neîncrederea în instituții sau autorități publice generează efectul bulgărelui de zăpadă care crește în volum pe măsură ce se rostogolește în societate”.

„Dintr-o altă perspectivă, fenomenul corupției funcționează după re...

Mai mult Articole

DESPRE INTELIGENȚA ARTIFICIALĂ ȘI VIITOR

„Mi-e teamă de ziua în care tehnologia va fi mai importantă decât relațiile interumane” (A. Einstein).

„Dezastrul epocii informației este acela că toxicitatea datelor sporește mai repede decât beneficiile lor” (N. Taleb).

Legile roboţilor (Isaac Asimov):

Legea 1: „Un robot nu are voie să pricinuiască vreun rău unei ființe umane sau, prin neintervenție, să permită ca unei ființe omenești să i se facă un rău”;

Legea 2: „Un robot trebuie să se supună ordinelor date de către o ființă umană, atât timp cât ele nu intră în contradicție cu Legea 1”;

Legea 3: „Un robot trebuie să-și protejeze propria existență, atât timp cât acest lucru nu intră în contradicție cu Legea 1 sau Legea 2”.

Legea 0 (supremă), care statuează: „Un robot nu are ...

Mai mult Articole